Urlați

Urlați este un oraș din județul Prahova, regiunea Muntenia, situat pe Valea Cricovului Sărat, în plină podgorie Dealu Mare, pe celebrul „Drum al Vinului”. Atestat documentar din anul 1515, orașul a fost de-a lungul secolelor un important târg comercial și un loc de popas preferat de domnitorii Țării Românești, păstrând astăzi un patrimoniu istoric bogat, format din conace boierești, biserici vechi și monumente, alături de o tradiție viticolă recunoscută.

Date Geografice

Județ	Prahova
Regiune	Muntenia (Sud-Muntenia)
Coordonate	44°59′28″ N, 26°13′50″ E
Altitudine medie	aprox. 130–200 m
Suprafață	42,11 km²
Populație	10.131 locuitori (recensământ 2021)
Cod poștal	106300
Fus orar	UTC+2 (EET) / UTC+3 (EEST, vara)
Prefix telefonic	0244
Localități vecine	Bucov, Albești-Paleologu, Iordăcheanu, Valea Călugărească, Ceptura

Relief

Orașul Urlați este situat în zona de contact dintre Câmpia Română și dealurile subcarpatice, pe Valea Cricovului Sărat, fiind străjuit de dealurile podgoriei Dealu Mare, una dintre cele mai vestite zone viticole din România. Relieful predominant colinar, cu pante line și văi domoale, a favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea plantațiilor de viță-de-vie, care încă definesc peisajul din jurul localității.

Localitatea se află la aproximativ 22 km de municipiul Ploiești, reședința județului Prahova, și la circa 81 km de București, fiind traversată de căi de acces care o leagă de drumul național DN1B (Ploiești–Buzău).

Climă

Clima este una temperat-continentală, specifică zonei de câmpie și dealuri joase din sud-estul Munteniei, cu veri călduroase și ierni relativ blânde comparativ cu zonele montane din apropiere. Precipitațiile moderate și expunerea favorabilă a dealurilor la soare au contribuit la reputația podgoriei Dealu Mare pentru calitatea vinurilor obținute aici.

Regimul climatic temperat, cu o bună insolație în perioada de vară și toamnă, rămâne unul dintre factorii esențiali care au susținut tradiția viticolă multiseculară a zonei Urlați.

Populație și demografie

An recensământ	Populație
2010	11.419 locuitori
2021	10.131 locuitori

Populația orașului Urlați, alcătuit din centrul propriu-zis și 15 zone/cartiere adiacente (Arioneștii Noi și Vechi, Cherba, Jercălăi, Mărunțiș, Orzoaia de Sus și de Jos, Schiau, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman și Valea Urloii), a înregistrat o tendință de scădere moderată în ultimele decenii, fenomen comun majorității orașelor mici din România.

Istorie

Urlațiul este atestat documentar pentru prima oară la 16 martie 1515, într-un hrisov semnat de voievodul Neagoe Basarab, prin care acesta întărea mai multe ocine mănăstirii Snagov, printre martori figurând și boierul Oancea din Urlați. Localitatea este menționată în numeroase alte documente din secolele XVI–XVII, legate de danii, vânzări de ocine și vii, semnate de domnitori precum Radu de la Afumați, Mihnea Turcitul, Mihai Viteazul sau Radu Șerban, dovadă a importanței crescânde a târgului de pe Valea Cricovului.

În 1697, domnitorul Constantin Brâncoveanu poposea frecvent la crama sa din Urlați, îndrăgind frumusețea locurilor și vinurile podgoriei; câțiva ani mai târziu însă, pentru a proteja târgul și vama Gherghiței, a interzis temporar ținerea târgului la Urlați. Abia în 1716, domnitorul Nicolae Mavrocordat a permis reluarea acestuia, în fiecare toamnă, pe vremea culesului viilor.

În secolul al XIX-lea, vechi familii boierești, printre care familia Bellu, au descoperit zona ca loc de recreere și au construit conace pentru sejururile de vară și perioada culesului. Urlați a evoluat administrativ de la statutul de comună rurală la cel de oraș, păstrându-și profilul de important centru viticol și comercial al județului Prahova.

Obiective turistice

Muzeul Conacul „Bellu”

Muzeu județean amplasat pe strada Orzoaia de Sus, într-o clădire construită la mijlocul secolului al XIX-lea în stil arhitectonic vechi românesc. A fost reședința familiei baronului Alexandru Bellu, care în 1926 a donat întregul complex Academiei Române.

Biserica „Galbenă”

Biserică cu hramul „Sfântul Nicolae și Sfântul Dumitru”, ridicată în 1761 de Stan Urlățeanu. Numele i vine de la culoarea galbenă a zugrăvelii, simbol al înțelepciunii în limbaj heraldic, biserica având o vechime de peste 240 de ani.

Schitul „Sfânta Maria” – Jercălăi

Așezământ monahal situat la câteva sute de metri de oraș, pe malul stâng al Cricovului Sărat, cunoscut pentru bisericuța sa de lemn datând din 1731, adusă inițial din satul Lueriu și folosită o vreme drept paraclis regal la Castelul Bran, înainte de a fi transferată la Jercălăi în 1954.

Conacul Urlățeanu

Conac construit în 1922 și restaurat în 1999, care oferă vizitatorilor posibilitatea de a vizita o cramă funcțională, cu o pivniță subterană în care vinul roșu se maturează în baricuri de stejar, recreând atmosfera unei vechi case boierești.

Monumentul Eroilor

Monument din bronz ridicat în centrul orașului în memoria eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului (1916–1918), realizat de sculptorul D. Matadonu.

Crucea de piatră de Istrița

Cruce de piatră ridicată în vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu, în anul 1697–1698, situată pe strada Soarelui, un martor de piatră al trecutului brâncovenesc al orașului.

Personalități

Alexandru Bellu a fost baron și mecena, proprietarul conacului care astăzi găzduiește Muzeul „Conacul Bellu” din Urlați; familia sa a jucat un rol important în viața socială și culturală a orașului în secolul al XIX-lea și a donat, în 1926, întregul complex de clădiri Academiei Române.

Cănuță Ionescu a fost un binefăcător local din secolul al XIX-lea, cunoscut pentru donațiile făcute școlii din Urlați; în semn de recunoștință, Școala Gimnazială din oraș îi poartă și astăzi numele.

Distanța aeroport Urlați - Craiova Airport (CRA)

Indicații rutiere Urlați - Craiova Airport